Fii suspicios cu toti colaboratorii – do a background check

De ce este bine sa faci background check pentru fiecare colaborator sau potential colaborator? Iti zic, nu de alta, dar am un exemplu drept argument suprem.

In 2020 am cautat un colaborator care sa aiba un set specific de aptitudini. Ca exemplu, hai sa spunem ca am cautat un programator care sa stie o combinatie mai rara de programare intr-un limbaj mai rar intalnit si cunostinte avansate de matematica/ combinatorica. Lucrand in domeniu, am stiut de la inceput ca va fi foarte greu sa gasesc pe cineva deoarece acesti programatori sigur sunt implicati in proiecte din care sigur castiga suficient de bine. Asa ca a trebuit sa fac un fel headhunting cautand alternative de recrutare. Adica platformele de joburi nu ma ajutau, anunturile pe LinkedIn la fel. Asa ca am pornit intr-o mica excursie down to the rabbit hole.

Dupa o cvasi-analiza, am realizat ca acesti colaboratori ii pot gasi in mediul universitar. Fie studenti foarte buni, olimpici, fie profesori universitari. De regula, studentii isi cauta joburi care sa ii ajute in perioada facultatii. Asta inseamna ca multi ofera medidatii. Sau scriu lucrari de licenta/ masterat/ doctorat pe bani. Sau chiar teme. Pe langa studenti, mai exista si profesori care, de regula, oficial, ofera meditatii.

Asa ca am luat la puricat toate site-urile de medidatii, OLX, etc. si asa m-am trezit cu o lista lunga de potentiali colaboratori cu care trebuia sa discut. Mi-am blocat o saptamana cu aceasta activitate. Si am gasit sau de fapt, mai concret spus, am avut de unde sa aleg. Numai ca, surpriza, cel mai bun dintre ei, cel pe care l-am si ales, avea un trecut horror.

Cum am descoperit? Aici intervine partea aceasta de background check, munca de detectiv. Dupa 1-2 discutii pe care le-am avut cu el, nu am reusit sa identific numele lui, ci doar pseudonimul sub care a postat anuntul de medidatii. Adresa de email pe care o avea la contul de Skype, la fel, era formata dintr-un sir dubios de caractere + acelasi pseudonim. E normal sa fii suspicios atunci cand interlocutorul nu-ti spune cum il cheama. Tot ce mi-a spus a fost o nume scurt, sa spunem Emy.

Avand la dispozitie urmatoarele:

  • Nume/ Porecla/ Pseudonim
  • O poza neclara cu fata
  • Orasul din care este
  • Sirul de caractere din adresa de email care reprezinta un indicator pentru ceva cunoscut de mine

Am plecat la detectiveala.

Si dupa 1-2 ore, surpriza, pe cateva site-uri de stiri, am descoperit o stire despre un individ cu nume care avea o legatura cu Emy, figura era asemanatoare si orasul era identic. Condamnat si inchis pentru niste chestii horror, inimaginabile. Mi-am zis: Sa fie el? Bai, nu prea cred. Nu stiu, am vorbit cu omul, parea ok…

Numai ca in continuarea articolului se povesteste despre trecutul sau presarat cu premii la olimpiade de… matematica si programare.

Mi-am reconfirmat ca el este dupa ce am mai facut 1-2 ore de research.

So, we have a bingo. What now?

Pai, treaba sta in felul urmator. Eu am ceva experienta cu reintegrarea oamenilor care au cazier penal. Am mai angajat pe cineva care facuse trafic de droguri usoare. Numai ca Emy al nostru avea o pata, m-as hazarda sa spun abominabila. Dar, stii cum e, omul mai invata greseste in viata, se mai si indreapta. Totusi, cu foarte mari retineri, am reusit sa demarez o colaborare care se desfasoara si in momentul de fata. Si i-am spus ce stiu despre el. Si el a recunoscut. Numai ca, aparent, s-a schimbat total, dramatic. Este alt om.

Pe langa faptul ca este o poveste reala care merita spusa, hai sa-ti spun si cum de mi-am adus aminte s-o transpun pe blog.

Nu stiu daca ai citit articolul despre cautarea unui specialist in marketing, adica asta de mai jos.

Dar am si aici o intamplare care intareste ideea de a fi suspicios cu orice. Aici este vorba despre impostura.

Unul dintre potentialii colaboratori – care mi s-a parut foarte bun – mi-a oferit un link catre site-ul sau, locul unde pot vedea ideile lui, portofoliul lui. Site-ul tau este redactat in limba engleza, el roman fiind si oferindu-si servicii pentru piata din Romania. Nu stiu cum sa-ti explic, dar continutul de pe site, articolele din blog, era intr-o engleza din aia artistica, ca de copywriter. Avea multe articole, foarte bine articulate, structurate. Tot tacamul unui geniu. Iarasi, am zis bingo. Numai ca, din experienta, stiu ca lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par. Si ce-mi trece prin cap? Ia sa compar articolele cu un tool de plagiarism. Am ajuns pe Copyscape si asa am descoperit plagiarism de 90%.

Asta s-a intamplat ieri. Astazi stabilisem cu el ca ne auzim intr-un call online la ora 11:00. Nu a intrat. I-am dat SMS. Nu a raspuns. L-am sunat. Mi-a spus ca a fost o confuzie si sa reprogramam. I-am raspuns ca revin eu cu propuneri de intalnire. I-am trimis pe WhatsApp propunerile cu mentiunea ca as vrea sa discutam si despre continutul copiat de la el de pe site. L-am vazut online, mi-a dat seen, dar nu a mai raspuns propunerii de intalnire.

Ce sa fac acum? Sa insist pentru el? Chiar daca a copiat continut? A reusit el sa iasa in evidenta fata de ceilalti candidati? A reusit. Nu stiu, ma gandesc.

Leave a comment

Your email address will not be published.