M-am mutat de la curte la apartament, etaj 2

Asta este motivul pentru care nivelul de activitate de pe blog a scazut. Acum am revenit cu o energie noua, mai pozitiva.

M-am mutat din Sos. Chitilei pe Bd. Ion Mihalache. De la 300mp curte, la apartament. Am gasit un apartament spatios, luminos si, cel mai important, aproape gol.

Aici ma simt mai bine, adica mai linistit, mai calm, mai impacat cu mine. Practic sunt in zona in care m-am nascut si am copilarit, locul in care saream gardurile Agronomiei pentru a manca struguri. Misto!

Anyway, motivele pentru care ne-am mutat sunt:

  • Mai aproape de centru si punctele de interes. Deci petrecem mai putin timp in trafic sau transport in comun. Din cauza traficului de la podul Constanta petreceam extra 30 minute in trafic la fiecare drum, deci 60 dus-intors, dimineata-seara.
  • Este complicat la curte pentru ca trebuie sa-ti dedici mult timp intretinerii curateniei. Curata frunze, da cu matura, samd. Aici nu am nicio grija. In plus, fiica cea mare, Rona, cane corso-ul nostru, iesea de 100 de ori pe zi ca sa mearga pana la poarta sa vada ea cine este pe strada. Asta insemna sa o stergem de 100 ori. Ea se simte confortabil in interior, nu iesea afara decat la plimbare sau sa se duca pana la poarta si inapoi. Acum are 2 ore de plimbare de voie prin Agronomie.
  • Am simtit ca aveam nevoie de o schimbare. Stateam in acea casa de 4 ani, acolo s-a nascut fiica-mea cea mica. A fost ok, dar am simtit nevoia sa iesim din zona de confort si sa facem o schimbare. Doamne-ajuta, bine am facut!

Niste intamplari de cand ne-am mutat

Blocul in care ne-am mutat are 3 etaje si o curte de vreo 300 mp. La subsol sunt locuri de parcare neutilizate pentru ca mai bine de jumatate din bloc nu este locuit. Asta inseamna ca exista 2 porti de intrare in garaje. Avand in vedere ca pe aici toate troturarele-s ocupate cu masini parcate, cand m-am mutat, cu ajutorul unei remorci mai voluminoase, am fost nevoit sa parchez in dreptul intrarilor in garaje nefolosite din blocul unde stau. Am intrebat o vecina daca este ok pentru ca am multe de carat si descarcat. A zis ca nu e nicio problema pentru ca oricum nu sunt folosite.

In timp ce caram eu chestii, am dat peste un vecin care iesea in curte sa fumeze. Am facut cunostinta, un tip tanar, foarte ok omul. M-a intrebat daca am nevoie de ajutor, i-am spus ca parchez si eu aici ca sa pot descarca mai usor, totul bine si frumos.

Numai ca, in timp ce eu faceam drumuri ca sa aduc bagajele, m-am trezit ca intrarea de la garaje este blocata de o masina cu prelata pe ea. Ca sa fie mai usor de inteles, intre doua drumuri in care aduceam bagaje, sa spunem ca maximum 30 minute, cineva a adus o masina pe care a si pus prelata. M-am gandit ca mno, poate a pus cineva temporar (cu prelata pusa?!) si ma duc sa intreb vecina daca stie a cui este. Si-mi spune ca este a vecinului, tipului tanar si foarte ok cu care am facut cunostinta.

Deci, intelegi ce zic? Eu, cel care eram acum 1 an, m-as fi dus la usa lui si i-as fi scos dantura. Fara discutii, fara nimic. Asta faceam fara nicio urma de cugetare. Am hotarat sa nu intru in nicio discutie despre asta si s-o las asa.

A doua intamplare este ca in timpul transportului, am stricat o imprimanta aproape noua pentru ca s-a inclinat atat de tare in timpul transportului incat s-a scurs cerneala. Am desfacut-o sa vad daca poate fi curatata, dar era iremediabila situatia.

Revin zilele urmatoare cu un alt articol. Sau saptamana viitoare. Nu stiu, dupa astea 2 saptamani cu frecusul mutarii m-am aglomerat cu multe chestii. Au cam inceput sa tipe task-urile si vreau sa mai eliberez dintre ele.

Sa ai o saptamana misto, fratioră-miu! (imprumutat de la un fost coleg, Georgelu’)

Leave a comment

Your email address will not be published.